Editura Spandugino, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, Camerata Regală și Fundația Spandugino, a organizat prima ediție a seriei de dezbateri „Reziliența prin cultură. Dialoguri și repere”, care propune publicului distins al Ateneului Român întâlniri cu remarcabili oameni de cultură. Pe marginea unor noi apariții editoriale, scriitori, profesori, cercetători de prestigiu abordează teme și valori care preocupă și traversează comunitatea noastră, „îmblânzind” distanțarea socială printr-o profundă apropiere culturală. 

 

Sâmbătă, 6 martie, la ora 19.00, pe scena Ateneului Român, a avut loc dialogul dintre Mircea Anghelescu și Mihai Zamfir, doi reputați specialiști în istorie literară și literatură comparată, nume importante ale scenei culturale românești, profesori emeriți ai Universității din București, care sărbătoresc 80 de ani dedicați, în marea lor parte, Literelor. Cele două volume lansate cu această ocazie – Literatura în context și Alt jurnal indirect – au constituit prilejul unor incursiuni erudite pentru a descoperi punctele de reper ale rezilienței dobândite prin cultură, pășind în lumea prietenoasă a bibliotecilor și revizitând figurile majore care au scris, în ultimii ani, istoria culturală a României. 

Dubla lansare de carte a fost urmată de concertul susținut de Camerata Regală: în program, Anotimpurile de Antonio Vivaldi, solistă Simina Croitoru.

 

Mircea Anghelescu, Literatura în context: „A putea discerne în propria noastră existență liniile directoare, cursul trăirilor noastre, cere un anumit antrenament al facultăților reflexive, un spirit critic și autocritic pe care numai acumulările de experiență, trăită sau cunoscută prin alții, le pot da. Arta și, mai ales, literatura le pot oferi pentru că ele sunt experiență condensată.”

 

Mihai Zamfir, Alt jurnal indirect: „Poate exista o viață tăiată în felii, fragmentată, reîncepută de câteva ori, aşa încât nicio parte a ei să nu semene cu celelalte? Unitatea – sau chiar armonia – vieţii umane e legendă sau realitate? În cultura și, mai ales, în literatura noastră nu există multe exemple de renaşteri succesive; autorii de oarecare importanţă s-au definit ei înşişi încă de la prima lor carte. Excepţiile devin cu atât mai memorabile.”