Solomon MARCUS: Spectacolul – paradigmă universală

/ / Solomon MARCUS: Spectacolul – paradigmă universală
  • Solomon MARCUS: Spectacolul – paradigmă universală

În data de 9 decembrie 2010, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, s-a desfășurat cea de-a cincea conferință din seria Cultura bate criza (CuBaCri). Academicianul Solomon Marcus a vorbit, în calitate de invitat, despre Spectacolul- paradigma universala, pornind de la o idee formulată de Eugen Ionescu, în anii ’60: asimilarea imaginarului științei și tehnologiei de către lumea literaturii și teatrului.

Solomon MARCUS: Spectacolul – paradigmă universală

Inițiativa conferențiarului a fost de a explica în ce constă acest imaginar, având ca punct de plecare transferul metaforic dinspre teatru spre alte domenii (discipline precum cele ale naturii, ori cele socio-umane au fost atrase ca un magnet de spectacolul teatral sau cinematografic, adoptând viziuni similare).

În domenii ca teoria sistemelor, teoria catastrofelor, genetica moleculara, ştiinţa haosului, geometria fractala, studiul aleatorului sunt predominante scenariile și punerile în scenă (sub formă de modele și metafore cognitive), care conferă o teatralitate pronunțată.

Solomon Marcus a lansat o listă de cuvinte-cheie care se asociază cu spectacolul, permițându-ne astfel, să îl înțelegem mai bine. Astfel, Spectaculosul reprezintă  o chestiune de tip si de grad, nu un predicat binar. Făcând o distincție între spectacolul înțeles în sens tradițional și cel construit în mod inconștient, de percepția colectivă, Marcus a schițat un spectacol care se desfășoară pe o durată de peste două milenii. Evoluția acestuia presupune parcurgerea câtorva etape (verigi), puternic legate între ele, precum:  revelaţia iraţionalului, la Pitagora, trece prin paradoxul mincinosului (Eubulide) si cel al mişcării (Zenon), paradoxul actorului al lui Diderot, cele ale lui Condorcet si D’Alembert, izomerismul chimic, marile dileme exprimate de Heisenberg, Godel, Bateson, Prigogine, Maturana-Varela, Deleuze-Guattari, drama metaforei cognitive (Lakoff).

Replicile, aparținând profesorului Sorin Alexandrescu și sălii, au făcut referire la dificultatea conectării acestei înțelegeri a spectacolului, propusă de Marcus, cu cea obișnuită. Unul dintre aspectele discutate a fost existența spectatorilor, fără de care nu s-ar putea vorbi despre spectacol. Argumentul adus de Marcus a fost acela că, spre deosebire de spectacolele obișnuite, unde spectatorii plătesc un bilet de intrare, în cazul celor oferite de știință, spectatorii sunt cei care fac efortul intelectual necesar de a înțelege ideile respective. De asemenea, acesta a susținut faptul că elevii de liceu ar putea înțelege spectacolul propus de acesta, în cazul în care sistemul s-ar deschide spre modernitate. Deci, « asimilarea imaginarului ştiinţei » pentru care a pledat Eugen lonescu, este perfect posibilă.

Solomon MARCUS: Spectacolul – paradigmă universală

Sorin Alexandrescu și Acad. Solomon Marcus

În cadrul conferinței, doamna Lavinia Spandonide, director al editurii Spandugino, a prezentat volumul “Întâlniri cu Solomon Marcus”, ieșit de sub tipar cu doar câteva ore înainte de conferință. Titlul volumului este sugestiv pentru conținutul acestuia, unde se regăsesc, strânse laolaltă, mărturii ale celor care l-au întâlnit pe Solomon Marcus.

Cele 1.500 pagini prezintă evocări, amintiri, aprecieri despre Marcus- colegul, prietenul, profesorul, omul de cultură, sau omul pur și simplu. Volumul cuprinde un total de peste 450 de contribuții, printre care se numără și cele ale unor somități în diverse domenii, precum: matematica, informatica, lingvistica, literatura, antropologia. În capitolul final, este inclus un eșantion de reacții pe internet, pentru a conferi o imagine cât mai completă a reacțiilor la  activitatea lui Solomon Marcus.

Seria de conferințe susținute a fost posibilă datorită colaborării dintre Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) de la Universitatea Bucureşti, Fundaţia Spandugino, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti (BCU) şi Forum Auto Importator Volvo, ca şi a susţinerii de către partenerii media: „Observator Cultural”, „Dilema Veche”, Radio România Cultural, „24 Fun”, Money Channel, Calendar Evenimente, Metropotam, InfoCarte, LiterNet şi Universitatea din Bucureşti.

Apariții în presă:

2016-12-04T23:01:11+00:00 9 decembrie 2010|Categories: Proiectul - Cultura bate criza|