Solomon Marcus

/ / Solomon Marcus
Solomon Marcus 2016-12-13T05:06:52+00:00
Solomon Marcus

Solomon Marcus s-a născut la data de 1 martie 1925, în orașul Bacău. Părinții săi, Simelia (născută Herșcovici) și Alter Gherșin Marcus, au fost croitori. De mic, a fost nevoit să învețe să conviețuiască cu diferitele dictaturi, cu războiul, restricțiile de exprimare și gândire și cu antisemitismul. De la vârsta de 16-17 ani, oferă meditații elevilor mai mici, pentru a contribui la întreținerea familiei. Deși trece examenul de capacitate, este exclus, din cauza legilor rasiale, din toate şcolile de stat. De aceea, urmează liceul pentru etnicii evrei înfiinţat în 1940. La examenul de bacalaureat, reușește primul din cei 156 de concurenți.

Din toamna anului 1944, urmează cursurile Facultății de Matematică din cadrul Universității din București, şi absolvă, în 1950, cu diplomă de merit.

În anii următori, se dedică învățământului universitar, parcurgând, rând pe rând, toate treptele didactice, fiind asistent universitar din 1950 (un an la Politehnica bucureșteană, pe lângă profesorul Nicolae Ciorănescu, dar și la facultatea pe care a absolvit-o, la cursurile profesorului Miron Nicolescu), lector universitar din 1955, conferențiar universitar din 1964, ajungând în final, în anul 1966, profesor universitar la Facultatea de Matematică din cadrul Universității din București. Chiar dacă a câștigat dreptul de a susține doctoratul fără a avea sarcini didactice, din cauza „dosarului” părinților săi, acest drept îi este ulterior respins. Mai târziu, când apare posibilitatea de a susține doctoratul în paralel cu sarcinile profesionale și beneficiind de sprijinul profesorilor săi, a obținut titlurile științifice de doctor în matematică, în anul 1956, cu subiectul „Funcții monotone de două variabile” și de doctor docent cu specializarea analiză matematică, în 1968, sub îndrumarea academicianului Miron Nicolescu. În anul 1991, primește titlul de profesor emerit al Facultăţii de Matematică, Universitatea din București.

Împreună cu colegul său de generație, Nicolae Dinculeanu, semnează manualul universitar de analiză matematică, scris alături de profesorul lor, Miron Nicolescu, autor al unui cunoscut tratat de analiză matematică. După 1960, se va dedica din ce în ce mai mult lingvisticii matematice și științelor conexe, publicând mai puțin în domeniul care l-a consacrat, dar rămânând informat cu ultimele analize, conducând teze de licență și de doctorat sau fiind referent în ambele domenii. În lingvistica matematică, a beneficiat la început de sprijinul a doi eminenți academicieni, Alexandru Rosetti, lingvist, cel mai de seamă editor român interbelic și Grigore C. Moisil, matematician de mare anvergură, care a înființat Comisia de cibernetică a Academiei, dar și comisia de lingvistică matematică la aceeași instituție și a editat o publicație de mare circulație internațională, Cahiers de linguistique théorique et appliquée. La începutul anilor ’70, va participa activ la Cercul de lingvistică de la Facultatea de Filologie a Universității din București și, împreună cu profesorii Edmond Nicolau și Sorin Stati, editează o Introducere în lingvistica matematică, una dintre puținele lucrări de acest gen din acele timpuri. Având sprijinul celor doi academicieni, ca și al lui Miron Nicolescu și Tudor Vianu, a predat lingvistica matematică, alături de filologul Emanuel Vasiliu, atât la Facultatea de Matematică, cât și la cea de Filologie, începând din anul 1961. În paralel, este și cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, până la desființarea acestuia în 1975. Pe timpul comunismului, va publica o parte din cărțile sale în serial în Viața studențească, săptămânal care apărea sub egida Uniunii Tineretului Comunist: acesta era mai puțin vizat de cenzură și era o bună cale prin care comentariile sale asupra științei, dar nu numai, puteau ajunge la publicul cel mai receptiv, format din studenți și din intelectualii interesați de aducerea la zi a cunoștințelor într-o epocă din ce în ce mai închisă față de exterior. Va publica lucrări de istorie a matematicii, prin medalioane dedicate foștilor săi profesori sau unora din figurile de seamă ale cercetării matematice autohtone. Mari matematicieni ai secolului trecut, precum Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu, Alexandru Froda, Grigore C. Moisil, Miron Nicolescu, au beneficiat de competența profesorului Marcus, cărora le-a editat și îngrijit opera științifică. Dintre profesorii săi, a fost apropiat de Miron Nicolescu, Grigore C. Moisil, Gheorghe Vrănceanu, Octav Onicescu, Dan Barbilian, Simion Stoilow.

Domeniile de activitate în care s-a manifestat au fost următoarele, conform propriilor sale cuvinte: 1) Analiza matematică, teoria măsurii, topologia. 2) Informatica teoretică (Theoretical Computer Science). 3) Lingvistica matematică și gramaticile dependente de context. 4) Teoria literaturii și poetica. 5) Semiotica. 6) Antropologia culturală. 7) Istoria și filosofia științei. 8) Biologia. La toate acestea, se adaugă preocuparea sa constantă și declarată pentru educația ce vizează toate etapele vieții.

Profesorul Solomon Marcus este autor a numeroase studii interdisciplinare, dar şi al unor cărți despre utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele naturale și sociale etc. A publicat peste 50 de volume în România și aproximativ 400 de articole în reviste științifice sau de specialitate. Cărțile sale au fost traduse în limbile franceză, engleză, rusă, germană, spaniolă, italiană, cehă, maghiară, sârbă, greacă. Opera sa a fost citată de peste 1.000 de autori. Din 1993, devine membru corespondent al Academiei Române, iar din anul 2001, devine membru titular al Academiei Române. A fost conducător de doctorat pentru 24 de absolvenți, unii din ei ajungând să conducă, la rândul lor, doctorate. Foștilor studenți sau colaboratorilor săi le-a facilitat publicarea în reviste academice a rezultatelor care meritau să fie cunoscute prin valoarea și noutatea soluțiilor lor.

A fost membru în conducerea a numeroase reviste de specialitate din străinătate, din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii matematice, teoriei literaturii ș.a. A fost profesor invitat la peste 100 de universități de prestigiu pentru a ține cursuri sau conferințe. La congresele de semiotică sau de lingvistică matematică, a condus secțiuni și a fost raportor de ședință la peste 100 de întâlniri internaționale. Vreme de 10 ani, a fost vicepreședinte al Asociației Internaționale de Semiotică (1989-1999). Universitățile din Bacău, Constanța, Timișoara, Craiova și Petroșani i-au acordat titlul de Doctor honoris causa.

După 1989, după 42 de ani de activitate pedagogică, renunță la obligațiile universitare de la Facultatea de Matematică-Informatică a Universității din București. conducând în continuare doctorate. Precum unul din mentorii săi, Grigore C. Moisil, va fi prezent la manifestări din cele mai diverse ale preocupărilor sale în universități, școli, manifestări academice, prezențe la radio și televiziune, tabere școlare, varii conferințe etc, militând pentru schimbarea învățământului românesc, prin trecerea de la forma pasivă, de memorare la una activă, în care elevul sau studentul să își pună și să pună întrebări, militând pentru adaptarea programelor și manualelor școlare la cerinţele timpurilor noastre.

Este menţionat în marile enciclopedii ca autoritate în lingvistica matematică, existând gramatici contextuale care îi poartă numele (Marcus Contextual Grammars). A colaborat cu foarte mulți matematicieni români și străini în studiile publicate, având o lucrare elaborată cu cunoscutul matematician maghiar Paul Erdös, fiind singurul dintre români care a colaborat cu acesta (are numărul Erdös egal cu 1).

A fost fratele lui Marius Mircu și al lui Marcel Marcian. Primul din ei a fost un prolific jurnalist și romancier, membru din ilegalitate al partidului comunist, dar care nu şi-a îndoctrinat fratele mai mic cu ideologia comunistă, de a cărei structură falimentară s-a convins nu foarte târziu. Printre multe sale lucrări, menționăm romanul Croitorul din Back, cu date biografice care privesc familia sa și orașul Bacău, precum și volume de reportaje care privesc progromurile din Bucovina și Moldova din timpul ultimei conflagrații mondiale.

A fost căsătorit cu profesoara universitară de la Facultatea de Litere, Paula Diaconescu.

A fost membru al elitistului și influentului Club de la Roma și a participat la lucrările Federației Mondiale pentru Studiul Viitorului.

Înainte de 1989, cărțile sale au fost premiate de Academia Română, iar după această dată, lista premiilor obţinute s-a extins. A fost declarat cetățean de onoare al mai multor oraşe (în special din Moldova) și i-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa de unele universități autohtone (vezi paragrafele Onoruri și Premii literare și științifice), din care doar una singură provine din topul universităților din țară. Majestatea sa Regele Mihai I i-a conferit nou creatul ordin Nihil Sine Deo.

Din anul 2014, la Bacău se desfășoară două concursuri care îi poartă numele: unul interdisciplinar (de literatură și de matematică) și altul de literatură română.

Solomon Marcus a murit joi, 17 martie 2016, la Spitalul Fundeni din București.

Volume individuale / co-autor
  • Analiză matematică. vol. I. Ed. Didactică și Pedagogică, București, ed. I. 1962, 735 p., ed. a II-a 1963. ed. a III-a 1966, 768 p., ed. a IV-a 1971, 785 p., ed. a V-a 1980, 790 p. (în colab. cu Miron Nicolescu și Nicolae Dinculeanu).
  • Lingvistica matematică. Modele matematice în lingvistică. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1963, 220 p.
  • Gramatici și automate finite. Ed. Academiei, București, 1964, 256 p.
  • Lingvistica matematică (a doua ediție, revizuită și completată cu patru capitole noi). Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1966, 254 p.
  • Introducere în lingvistica matematică. Ed Științifică, București, 1966, 336 p., (în colaborare cu Edmond Nicolau și Sorin Stati).
  • Noţiuni de analiză matematică. Originea, evoluția și semnificația lor. Ed. Știinţifică, București, 1967, 237 p.
  • Limbaj, logică, filozofie. Ed. Știinţifică, București,1968, 261 p. (în colaborare cu Al. Boboc, Gh. Enescu, C. Popa și S. Stati).
  • Analiză matematică, vol. II, Ed. Didactică și Pedagogică, București, ed. I 1966; ed. a II-a 1971; ed. a III-a 1980; 414 p. (în colab. cu Miron Nicolescu și N. Dinculeanu).
  • Poetica matematică. Ed. Academiei, București, 1970, 400 p.
  • Din gândirea matematică românească. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975, 224 p.
  • Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică. Ed. Academiei, București, 1975, 268 p., (co-autor).
  • Metode distribuționale algebrice în lingvistică. Ed. Academiei, București, 1977, 256 p. (co-autor).
  • Semne despre semne. Ed. Ştiințifică și Enciclopedică, București, 1979, 112 p.
  • Metode matematice în problematica dezvoltării. Ed. Academiei, București, 1982, 198 p., (co-autor Mircea Malita).
  • Gândirea algoritmică. Ed. Tehnică, București, 1982, 131 p.
  • Semiotica matematică a artelor vizuale. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982, 410 p., (coordonator și co-autor).
  • Simion Stoilow. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 315 p. (în colab. cu Cabiria Andreian Cazacu).
  • Paradoxul. Ed. Albatros, București, 1984, 183 p.
  • Timpul. Ed. Albatros, București, 1985, 386 p.
  • Arta și știința. Ed. Eminescu, București, 1986, 332 p.
  • Analiza matematică. vol. II, Universitatea din București, 1986, 477 p., (co-autor).
  • Șocul matematicii. Ed. Albatros, București, 1987, 366 p.
  • Moduri de gândire. Colecția „Știința pentru toți”, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987, 110 p.
  • Provocarea științei. Seria „Idei contemporane”, Ed. Politică, București, 1988, 470 p.
  • Invenție și descoperire. Ed. Cartea Românească, 1989, 296 p.
  • Analiză matematică. Materiale pentru perfecționarea profesorilor de liceu III. Universitatea din București, Facultatea de Matematică, București, 1989, 319 p., (co-autor).
  • Dicționar de Analiză Matematică. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 (co-autor).
  • Controverse în știință și inginerie. Ed. Tehnică, București, 1991, 248 p.
  • Jocul ca libertate. Editura Scripta, 2003, 288 p.
  • Intâlnirea Extremelor. Scriitori în Orizontul Științei. Editura Paralela 45, 2005, 308 p.
  • Educația în spectacol. Editura Spandugino, 2011, 176 p.
  • Răni deschise, Editura Spandugino, București, 2012: vol. I – (2011, 1249 p.); vol. 2 – Cultura sub dictatură (2012, 1084 p.); vol. 3 – Depun mărturie (2013, 608 p.); vol. 4 – Dezmeticindu-ne (2015, 1028 p.); vol. 5 – Focul şi oglinda (2015, 709 p.); vol. 6
  • Limba română – între infern şi paradis. Editura Spandugino, 2015, 80 p.
  • Zece nevoi umane. Editura Spandugino, 2015, 137 p.
  • Singurătatea matematicianului. Editura Spandugino, 2015, 89 p.
  • Nevoia de oameni, volumul 1. Editura Spandugino, 2015, 914 p.
  • Paradigme universale. Ediție integrală, Editura Paralela 45, Pitești, 2016, 1104 p.
Varia (coordonator, prefațator, traducător)
  • Dimitrie Pompeiu, Opera matematică. Editura Academiei, București, 1959 (editor și studiu introductiv).
  • W. Ross-Ashby, Introducere în cibernetică. București, Editura Tehnică, 1971 (traducător).
  • Honolulu – de W Somerset Maugham. București, Editura Univers, Colecția Globus, 1974, 295 p., (traducător).
  • Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematică. Editura Academiei, București, 1975, (editor și studiu introductiv).
  • Metode distribuţionale-algebrice în lingvistică. Editura Academiei, București, 1977 (editor și studiu introductiv).
  • La sémiotique formelle du folklore. Approche linguistico-mathématique. Ed. Klincksieck, Paris – Editura Academiei, București, 1978 (editor și studiu introductiv).
  • Contextual Ambiguities in Natural and in Artificial Languages, vol. 1, Communication and Cognition, Ghent, Belgium, 1981 (prefațator și coordonator).
  • Metode matematice în problematica dezvoltării. Editura Academiei, București, 1982 (editor și studiu introductiv).
  • Semiotica matematică a artelor vizuale. Editura Ştiințifică și Enciclopedică, București, 1982 (editor și studiu introductiv).
  • Proceedings of the Symposium on Algebraic Linguistics held 10-12 February 1970, Smolenice. Publishing House, Slovak Academy of Science, Bratislava, 1973 (in colaborare cu Jan Horecky si Laszlo Kalmar).
  • Poetics and Mathematics. Special issue of the journal POETICS, Mouton, The Hague, no. 10, 1974 (editor și coordonator).
  • The Formal Study of Drama. Special issue of the journal POETICS, North Holland, Amsterdam, vol. 6, no. 3/4, 1977 (editor).
  • Théorie et pratique de la réception. Special issue of the journal Degres, Brussels, 1981 (în colaborare cu I. Coteanu, P. Miclău și R. Munteanu).
  • Sémiotique roumaine. Tipografia Universității din București, 1981(în colaborare cu P. Miclău).
  • Contextual Ambiguities in Natural and in Artificial Languages, vol. II, „Communication and Cognition”, Ghent, Belgium, 1983 (prefaţator şi coordonator).
  • The Formal Study of Drama, II. Special issue of the journal POETICS, Amsterdam, vol. 13, no. 1/2, 1984 (editor şi coordonator).
  • Semnificație și comunicare în lumea contemporană. Editura Politică, București, 1985 (prefațator și antologator).
  • Modele matematice şi semiotice ale dezvoltării sociale. Editura Academiei, București, 1986 (prefațator și coordonator).
  • Gr. C. Moisil, Opera matematică, vol. I, Editura Academiei, București, 1976 (editor și studiu introductiv).
  • Gr. C. Moisil, Opera matematică, vol. II, Editura Academiei, București, 1980 (editor și studiu introductiv).
  • Miron Nicolescu, Opera matematică. Funcții poliarmonice. Editura Academiei, București, 1980 (editor și studiu introductiv).
  • Gr. C. Moisil, Opera matematică, vol. III, Editura Academiei, București, 1992 (editor și studiu introductiv).
  • Miron Nicolescu, Opera matematică. Ecuaţii eliptice şi parabolice. Editura Academiei, București, 1992 (editor și studiu introductiv).
  • Alexandru Froda, Opera matematică, vol. I. Editura Academiei Române, București, 2003 (editor şi studiu introductiv).
  • Alexandru Froda, Opera matematică, vol. II. Editura Academiei Române, București, 2004 (editor și prefațator).
  • Revue Roumaine de Linguistique/Romanian Journal of Linguistics. nr. 2-3, 2007, Computational Linguistics (în colaborare cu Ana-Maria Barbu).
  • Moisil’s Centennial. Fifty years of Computer Science in Romania. Publishing House of the Romanian Academy, Bucharest, 2007 (în colaborare cu Afrodita Iorgulescu, Sergiu Rudeanu, Dragoș Vaida).
  • Înapoi la argument (audiobook) – cu Horia-Roman Patapievici. București, Editura Humanitas Multimedia. Durata totală: 0:50:29.
  • Întâlniri cu Solomon Marcus (2 vol.) – volum omagial. Editura Spandugino, Bucureşti, 2010, 1848 p.
Ediții în limbi străine
  • Introduction mathématique à la linguistique structurelle. Dunod, Paris, 1967, XII + 282 p.
  • Algebraic Linguistics. Analytical Models. Academic Press, New York, 1967, XIV + 254 p.
  • Algebraicke modely jazyka. Ed. Academia, Prague, 1969, 289 p.
  • Teoretiko-mnozestvennye modeli jazykov. Ed. Nauka, Moscova, 1970, 332 p. (translation of the first five chapters of the book 10 and of the last chapter of the book 9).
  • Introduzione alla linguistica matematica. Casa editrice Riccardo Patron, Bologna, 1970, 448 p. (in collab. with E. Nicolau and S. Stati).
  • Mathematische Poetik. Ed. Academiei, București-Athenaum Verlag, Frankfurt am Main, 1973, 437 p.
  • Matematicka Poetika. Ed. Nolit, Belgrad, 1974, 337 p.
  • Matematicka analyza ctena podruhe. Ed. Academia, Prague, 1976, 234 p.
  • A nyelvi szépség matematikája. Ed. Gondolat, Budapesta, 1977, 400 p.
  • La sémiotique formelle du folklore. Approche linguistico-mathématique. Ed. Klincksieck, Paris – Ed. Academiei, București, 1978, 309 p.
  • Introduccion en la linguistica matematica. Ed. Teide. Barcelona, 1978, 386 p. (revised and completed Spanish translation of the book 5).
  • Contextual ambiguities in natural & artificial languages. Vol. 1, Ed. Communication and Cognition, Ghent, Belgium, 1981, 138 p.
  • Snmeia gia ta snmeia. Ed. Pneumatikos, Atena, 1981, 119 p.
  • To Paradocso. Ed. Pneumatikos, Atena, 1986, 126 p.
  • Language, Logic, Cognition and Communication. A Semiotic, Computational and Historical Approach. Report 9/96. Grup de Recerca en Linguistica Matematica i Enginyeria del Llenguatge. Reports Universitat Rovira i Virgili, Tarragona, Spain, 1996, 184 p.
  • Mathematics in Romania. Baia Mare, CUB Press 22, 2004, 84 p.
  • Words and languages everywhere, Polimetrica, International Scientific Publisher, 2007, 542 p.
Premii literare și știinţifice
  • Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1964).
  • Premiul „Gh. Lazăr” al Academiei Române (1967).
  • Marele Premiu al Academiei Orient-Occident, Curtea de Argeș, 2003.
  • Premiul revistei Cuvântul pe anul 2007 pentru eseu și critică literară.
  • Marele Premiu „George Bacovia” acordat la Gala Premiilor Ateneu, Bacău, 2011.
  • Diploma de excelență și Premiul Centrului de cultură „George Apostu”, Bacău, 2011.
  • Premiul de Excelență pentru întreaga activitate decernat la Gala „Comunicații mobile”, ediția a IX-a, 2012.
  • Premiul special la Gala „Oamenii Timpului”, Iași, 2015.
  • Laureat al categoriei Cariere „pentru că este cel mai iubit dintre academicieni”, la Gala revistei Foreign Policy, București, 2016.
  • Premiul Fundației Templeton (USA).
Onoruri
  • Membru al Clubului de la Roma.
  • A fost decorat de Majestatea sa Regele Mihai I cu decorația Nihil Sine Deo (2011).
  • În 2000, i s-a conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor.
  • În 2011, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer.
  • În 2015, Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler.
  • Cetățean de onoare al municipiului Iași, Botoșani, Bacău.
  • Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (1999), al Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău (2003), al Universității din Petroșani (2003), al Universității „Ovidius” din Constanța (2005), al Universității de Vest Timișoara (2009), al Universității „Apollonia” din Iași (2013), al Universității „Agora” din Oradea (2015).
  • Academicianul Solomon Marcus a fost înmormântat cu onoruri militare.