Horia-Roman Patapievici: „Generozitatea”

/ / / Horia-Roman Patapievici: „Generozitatea”
  • Horia-Roman Patapievici: „Generozitatea”

Un mare economist austriac, emigrat în Statele Unite după catastrofa venirii la putere a nazismului, Ludwig von Mises, a spus că Europa a fost distrusă de intelectuali, pentru că intelectualii au adoptat idei economice greșite, au tras concluzii de extremă dreaptă sau de extremă stângă greșite, și ei au influențat opinia publică și au reușit să distrugă Europa. Cred că trebuie să reținem de aici că este ceva critic în relația dintre intelectualitate/cultură și oamenii de afaceri/economie. Dacă există o antipatie a intelectualității față de lumea economiei, nu ne putem aștepta decât la un dezastru; dacă ne întâlnim însă, lumea intelectuală cu lumea afacerilor și economia cu idei sănătoase despre mersul economic al lumii (iar acesta nu poate fi decât capitalismul), atunci ne putem aștepta la un viitor rezonabil. Dl Andrei Neguț spunea că în Statele Unite este un alt fel de comunitate academică. Îi confirm observația. Când am lucrat în străinătate, am constatat că acolo există un anume fel ordonat de a te insera în societate care face să ai timp. În ciuda faptului că ești ocupat, că ai multe de făcut, lucrurile nu se aglomerează, nu dau buzna peste tine: poți funcționa bine. Este o problemă în lumea noastră românească, aceea că aici toate lucrurile funcționează într-un chip bezmetic. Aici lucrurile merg anapoda. De ce? Vina ne aparține nouă. În loc să dăm vina pe “sistem”, care este o entitate abstractă, cred că trebuie să pornim de la sănătosul principiu liberal al individualismului metodologic și să acceptăm că lucrurile se fac prin indivizi și prin deciziile lor, chiar dacă ceea ce se întâmplă nu decurge în mod logic din aceste decizii. În judecata care se face pornind de la opoziția “mă duc acolo ca să câștig mai mulți bani” vs. “rămân aici ca să-mi fac datoria față de țară”, cred că trebuie să ținem seama de un exemplu istoric. România modernă a fost făcută de trei generații de oameni: grosso modo, generația de la 1830, generația de la 1848 și generația de la 1866. Există o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Mihail Kogălniceanu în care acesta îi scria: “coane Mișule, dacă te gândești cum arăta lumea în tinerețile noastre și cum arată ea acum, îți vine să cânți la bătrânețe: evohe, am izbutit!”. România modernă a fost făcută de foarte multe lucruri, dar foarte importantă a fost generozitatea acestor oame