În cadrul Proiectului Momentul Magellan al Medicinei, pe scena Ateneului Român, a avut loc un captivant dialog cultural-ştiinţific între Prof. Luc Montagnier şi Academicianul Solomon Marcus.
Evenimentul a fost deschis prin rostirea de scurte alocuțiuni de către: Domnul Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Domnul George On Christophides, Președintele Federației Mondiale a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO şi Domnul Andrei Dimitriu, Directorul Filarmonicii „George Enescu”.
Domnul Philippe Gustin, Ambasadorul Franţei la Bucureşti: „Este emoționant să mă aflu în această sală, în care, de obicei, vin să asist la concerte. Doamnă președintă, domnule președinte, domnule director general, domnule ambasador, doamnelor și domnilor, dați-mi voie să mulțumesc organizatorilor acestei conferințe, cu precădere Fundației Spandugino și Clubului Alumni UNESCO, pentru onoarea care îmi este acordată de a-l prezenta în această seară pe unul dintre iluștrii mei compatrioți, unul dintre cei mai iluștri, profesorul Montagnier, recunoscut pe plan mondial datorită lucrărilor sale în domeniul bolii SIDA.
După venirea la București de la sfârșitul lunii august a doi laureați francezi ai Medaliei Fields, considerată adesea ca fiind premiul Nobel al matematicienilor, această vizită în România a unui laureat al premiului Nobel pentru medicină ilustrează calitatea legăturilor științifice dintre cele două țări. Domnule profesor Montagnier, doresc să-mi exprim astăzi respectul față de talentul și spiritul combativ ale unui mare cercetător francez, care și-a dedicat aproape treizeci de ani din viață renumitului Institut Pasteur din Paris, ale cărei colaborări cu România sunt numeroase, în special prin intermediul Institutului național de cercetare-dezvoltare pentru microbiologie și imunologie „Grigore Cantacuzino”. Director emerit de cercetare al Centrului Național de Cercetare Științifică, ați fost, de asemenea, profesor la Universitatea din New York, iar lucrările dumneavoastră științifice sunt impresionante, cuprinzând participarea la aproximativ 350 de publicații și peste 750 de brevete.
În cadrul Institutului Pasteur, între 1972 și 2000, vă concentrați activitatea pe studiul virusurilor cancerigene, cu precădere al retrovirusurilor oncogene, și pe aspectele biochimice ale interferonului și ale transformării maligne, inclusiv pe schimbările membranei în raport cu creșterea în geloză, o nouă proprietate a celulelor maligne cultivate, la descoperirea căreia v-ați adus contribuția. În mod firesc, aceste experiențe vă determină să vă implicați în cercetarea SIDA, încă din anul 1982, când această boală era în continuare învăluită de un mare mister. În 1983, conduceți echipa care izolează biochimic și imunologic virusul imunodeficienței umane HIV1 și aduceți pentru prima dată dovada că acest virus este agentul care provoacă SIDA. În urma unei biopsii ganglionare pe un tânăr homosexual care a călătorit în Statele Unite, veți caracteriza HIV-ul din punct de vedere biochimic și imunologic și îi veți pune în evidență relația de cauză și efect cu SIDA. În 1985, veți izola al doilea virus SIDA, HIV2, pornind de la pacienți din Africa de Vest. Pe lângă această participare la conceperea unor noi tipuri de vaccinuri împotriva HIV-ului, studiile dumneavoastre actuale se referă la diagnosticarea și tratarea factorilor microbieni și virali, care au legătură cu cancerele și cu bolile neurodegenerative și articulare, prin folosirea unor tehnologii inovatoare. În 2008, vi se acordă Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină, ca urmare a descoperirii virusului imunodeficienței umane, premiu pe care îl primiți împreună cu Françoise Barré-Sinoussi.
Cu siguranță profund marcat de viața dumneavoastră dedicată descoperirilor, sunteți un avocat convins al medicinei preventive și ați făcut adesea apel la înțelepciunea antică al lui Hipocrat și la regula lui de bază: primum non nocere – la început, nu dăuna. În calitate de președinte al Fundației Mondiale de Cercetare și Prevenire SIDA, ați fost cofondatorul a două centre – din Coasta de Fildeș și din Camerun – pentru prevenirea, tratarea, cercetarea și diagnosticarea persoanelor bolnave de SIDA. Dincolo de preocupările din domeniul științei, motivația dumneavoastră puternică este de a ajuta țările în curs de dezvoltare să dobândească un număr cât mai mare de cunoștințe și să poată ajunge la o medicină modernă și la o medicină preventivă. Dialogul pe care îl propuneți astăzi împreună cu distinsul profesor Solomon Marcus se referă la sensul vieții, al eticii, al civilizației, în contextul unei mondializări intense și uneori brutale. Îmi doresc ca acest schimb de idei să aibă ecou în rândurile celor mai tineri dintre noi, care vor purta responsabilitatea de a clădi valorile Europei de mâine. Vă mulțumesc. ”
Evenimentul a reunit peste 800 de participanţi, reprezentanți ai sferei medicale, ai mediului cultural, științific și de afaceri, atât din țară, cât și din străinătate.
După un scurt program artistic, participanții au asistat la momentul mult așteptat, dialogul dintre Prof. Luc Montagnier și Acad. Solomon Marcus.
Prof. Luc Montagnier: Înainte de toate, domnule profesor, stimate coleg, doresc să vă mulțumesc pentru această analiză a câtorva fraze din cărțile mele. Aș vrea să vă răspund la întrebare, spunându-vă că sunt o fire destul de optimistă. Desigur, în zilele noastre, nu mai există aceleași modele, nu putem rămâne la muzica secolului al XVIII-lea și nu putem fi obligați să gândim precum filosofii din Antichitate, însă cred că există speranță.
